Te-ai întrebat vreodată de ce, în atât de multe locuințe, caloriferul este montat chiar sub fereastră? Nu este o simplă convenție de construcție și nici doar o metodă de a folosi un spațiu în care oricum nu ai pune un dulap. Poziția are o explicație legată de modul în care se transferă căldura, de temperatura suprafeței ferestrei și de circulația aerului într-o încăpere.
Odată cu apariția ferestrelor termoizolante performante, a geamurilor cu tratamente low-e și a profilelor cu proprietăți termice mai bune, diferența de temperatură dintre fereastră și restul încăperii s-a redus considerabil. Din acest motiv, amplasarea caloriferului sub fereastră rămâne o soluție eficientă, dar în clădirile bine izolate nu mai este singura variantă posibilă.
Așadar, mai este obligatoriu caloriferul sub fereastră? Și ce legătură are, de fapt, tâmplăria PVC cu locul în care amplasăm sursa de căldură?
Fereastra a fost, tradițional, una dintre suprafețele cele mai reci ale camerei
Pentru a înțelege poziția caloriferului, trebuie să pornim de la fereastră.
În sezonul rece, temperatura suprafeței interioare a unei ferestre este, în general, mai mică decât cea a unui perete exterior bine izolat. Aerul din cameră care intră în contact cu suprafața mai rece a geamului se răcește, devine mai dens și coboară spre pardoseală.
Se formează astfel un curent descendent de aer rece în apropierea ferestrei. Departamentul pentru Energie al SUA explică faptul că acest fenomen poate crea senzația de „curent”, chiar și în cazul unei ferestre care nu are neapărat infiltrații de aer: aerul este răcit de suprafața geamului și începe să circule în încăpere.
Aici intervine caloriferul.
Ce face caloriferul montat sub fereastră?
Un calorifer încălzește aerul din jurul lui. Aerul cald devine mai ușor și urcă, în timp ce aerul mai rece coboară.
Atunci când caloriferul este amplasat sub fereastră, fluxul de aer cald care urcă întâlnește aerul mai rece care coboară de-a lungul geamului. Cele două se amestecă, iar diferențele de temperatură din apropierea ferestrei sunt reduse.
Practic, caloriferul limitează senzația de aer rece care „cade” de la fereastră și ajută la distribuirea mai uniformă a căldurii în cameră.
Normativul românesc pentru instalații de încălzire centrală, I 13-2015, recomandă amplasarea corpurilor de încălzire în partea inferioară a încăperii, în vecinătatea suprafețelor reci. Pentru corpurile care cedează căldura predominant prin convecție, recomandarea este montarea în dreptul parapetului ferestrei sau, atunci când acest lucru nu este posibil, în imediata apropiere.
Nu este vorba doar despre aer rece
Mai există un motiv important pentru care o fereastră rece poate influența confortul dintr-o cameră: temperatura radiantă, adică media ponderată a temperaturilor suprafețelor dintr-o încăpere (pereți, podea, tavan).
Putem avea 22°C în aer și totuși să simțim că este mai frig atunci când stăm foarte aproape de o suprafață rece. Corpul nostru schimbă permanent energie prin radiație cu suprafețele din jur. Dacă o suprafață mare, precum o fereastră, are o temperatură mult mai mică decât restul camerei, poate apărea ceea ce specialiștii numesc asimetrie radiantă.
De aici și un fenomen pe care mulți îl cunosc: stai lângă o fereastră într-o zi foarte rece și ai impresia că vine frigul dinspre ea, chiar dacă nu simți un curent propriu-zis.
Tâmplăria modernă schimbă lucrurile
Explicația de mai sus este cu atât mai importantă în cazul ferestrelor vechi, cu performanțe termice reduse.
Odată cu dezvoltarea geamurilor termoizolante, a sticlei low-e, a gazelor introduse între foile de sticlă și a ramelor cu transfer termic redus, temperatura suprafeței interioare a ferestrei poate rămâne mai apropiată de cea din cameră. Cu cât coeficientul de transfer termic al ferestrei este mai mic, cu atât se transferă mai puțină căldură prin ea.
Într-o locuință modernă, amplasarea caloriferului sub fereastră rămâne eficientă, dar necesitatea acestei poziții nu mai este la fel de mare ca în cazul ferestrelor vechi. Dacă pierderile de căldură prin zona vitrată sunt reduse, iar instalația este dimensionată corect, caloriferul poate fi amplasat și în altă zonă a încăperii.
Mai este util caloriferul sub o fereastră cu geam termopan?
Da. În multe situații, poziția de sub fereastră rămâne una foarte bună pentru calorifer, inclusiv atunci când locuința are tâmplărie modernă.
Chiar și o fereastră termoizolantă performantă poate avea, în timpul iernii, o temperatură interioară a suprafeței mai mică decât cea a unui perete bine izolat. Amplasarea caloriferului în această zonă ajută la încălzirea aerului care coboară în apropierea geamului și la distribuirea mai uniformă a temperaturii în cameră.
Diferența este că, în cazul unei clădiri bine izolate și al unor ferestre cu performanțe termice ridicate, acest efect este mai redus decât în cazul tâmplăriei vechi. De aceea, caloriferul poate fi amplasat și în altă zonă, dacă necesarul de căldură și distribuția temperaturii au fost calculate corespunzător.
Poziția de sub fereastră are și un avantaj practic: este folosit un spațiu dificil de ocupat cu mobilier înalt, iar ceilalți pereți ai camerei rămân disponibili pentru amenajare.
Prin urmare, amplasarea caloriferului sub fereastră rămâne o soluție corectă și eficientă, dar poziția finală trebuie stabilită în funcție de caracteristicile clădirii și de proiectarea instalației de încălzire.
Poate perdeaua să reducă eficiența caloriferului?
Da, iar aceasta este o problemă destul de frecventă.
Pentru ca radiatorul să poată încălzi eficient încăperea, aerul trebuie să circule liber în jurul lui. Perdelele lungi și groase, măștile foarte închise, mobilierul amplasat în față sau un glaf care obturează puternic zona superioară pot modifica circulația aerului și pot reduce cantitatea de căldură transmisă efectiv către încăpere.
Normativul I 13-2015 precizează că măștile folosite pentru corpurile de încălzire trebuie realizate astfel încât să permită circulația aerului și să reducă cât mai puțin debitul de căldură.
Așadar, un calorifer amplasat perfect poate funcționa mai puțin eficient dacă îl acoperim complet cu o perdea până în podea.
Tâmplăria PVC influențează și ea confortul din apropierea ferestrei
O fereastră nu este doar geamul.
Performanța termică finală depinde de pachetul de sticlă, profilul PVC, distanțier, garnituri, feronerie, etanșare și montaj.
Profilul PVC contribuie la limitarea transferului de căldură prin rama ferestrei. La rândul său, geamul termoizolant influențează temperatura suprafeței vitrate, iar montajul corect trebuie să reducă infiltrațiile necontrolate de aer și punțile termice din jurul ferestrei.
Este important să facem această distincție: senzația de curent rece lângă o fereastră nu înseamnă automat că aceasta „trage aer”. Poate fi vorba despre mișcarea aerului determinată de temperatura scăzută a suprafeței geamului. În alte situații, însă, cauza poate fi chiar o infiltrație produsă de garnituri, feronerie sau montaj. Cele două fenomene trebuie verificate separat.
Ferestre mai bune, mai multă libertate în amenajarea sistemului de încălzire
Poziția caloriferului sub fereastră are o explicație tehnică foarte clară: sursa de căldură este amplasată chiar în zona în care, iarna, aerul se poate răci mai mult și poate coborî spre pardoseală. În special în cazul ferestrelor mai vechi, această poziționare ajută la reducerea diferențelor de temperatură din apropierea geamului.
Ferestrele cu performanțe termice mai bune reduc acest fenomen, deoarece suprafața interioară a geamului și a ramei rămâne mai caldă. Caloriferul poate rămâne sub fereastră, dar într-o clădire bine izolată pot exista și alte variante de amplasare, dacă instalația de încălzire este proiectată corespunzător.
La Ramplast, dezvoltăm profile PVC pentru uși și ferestre cu geam termopan, cu caracteristici adaptate diferitelor cerințe de izolare termică. Profilul este una dintre componentele ferestrei, iar pentru un rezultat bun trebuie ales împreună cu pachetul de sticlă, armătura, feroneria și soluția corectă de montaj.
Data viitoare când observi un calorifer sub fereastră, vei ști că poziția lui nu este întâmplătoare. În spatele unei soluții atât de obișnuite stau circulația aerului, transferul de căldură și felul în care fereastra interacționează cu temperatura din încăpere.
